Simple observatii

Pe cand ma ridicasem o tara din pozitia de " patru labe" spre..."in sus", am inteles ca-i mult mai buna vederea mai de sus decat aia de pas-pas. Ai mei radeau de " clatineala" mea, de-atunci merg un pic saltat si mai am si nasul carn de zic tot ai mei, ca cine altcineva, ca mi-l tin o tara pe sus. Eu nu cred si-am tot incercat sa le explic ca, datorita faptului ca e carn asa pare dar nu e! Se inseala m`nealor neamurile, care va sa zica in a constata asta ba ma compara cu o capra raioasa care-si tine coada pe sus. Rautacioasa comparatie as zice dar, de...te pui cu ele, unchi, matusi...si ce-o mai fi p`acolo ca e neamu` mare dom`le! Eu una ma consider doar bleaga , deh.De multe ori m-am dat deoparte doar spre a le fi celor din jurul meu mai bine in simtiri. Pierzi binisor practicand sportul asta extrem fiind considerat nu bun ci prost. Parere total gresita. In fine, nu joc eu nici rolul bunului samaritean, da de unde!Consider doar ca este nevoia mea de armonie care, la unii este o necesitate cum la altii " a zdrobi" este ca a celor care-si sumeteca cracii nadragilor si se baga in chestiile alea speciale unde zdrobesc strugurii in obtinerea licorii bahiceMa uit atent in jurul meu. Observ, ascult, privesc, trag concluzii. Oamenii din jurul meu sunt oameni obisnuiti, cu frici, angoase, mici impliniri, multumiti sau inconstienti de traiul lor, impacati cu situatia existentiala. De obicei, o casa, o familie, unul, doi sau trei copiii, un servici, reprezinta pur si simplu implinirea vietii. Micile sau marile neajunsuri nu sunt nici mai mici nici mai mari decat ale celor din jurul lor asa ca... " trai nineaca" vorba Chiritei! Oricum cele mai mari nenorociri sunt ale tale desi este un mod egoist de a vedea lucrurile. Intotdeauna vor fi altii mai obiditi decat tine si mereu zic sa-mi dea Dumnezeu sanatate ca, restul trece.Probabil traiesc eu printre oameni prea normali. Mie una imi plac, asa, cu vaicarelile lor. Ii ascult, ii inveselesc uneori cand ii vad prea tristi sau incruntati. Ce sa fac? Nu suport tristetea!A darui un zambet ma costa atat de putin incat consider ca se merita cu prisosinta sa daruiesc mii de zambete daca, in felul acesta pot indeparta macar si o secunda de tristete.Sufletul meu are suficient!Portia de vitamine care intaresc sistemul imunitar uman se numeste simplu...IUBIRE.Iubirea vine din daruire, are un circuit de perpetuum mobile. Dai si primesti, si iar dai, pare sa se inmulteasca precum ciuperca aia chinezeasca.Un zambet, o imbratisare, o vorba. Atat de putin! Daca ai de ce sa nu dai din preaplinul tau si celor care au nevoie.Viata fiecaruia are un anumit curs, nu-l putem schimba, am inteles asta dar putem interveni, pe ici, pe colo macat in indulcirea lui. Asta se poate!Si se poate sa fim unii transmitatori si altii receptori in anume situatii. Sau putem fi pentru unii transmitatori si pentru unii receptori. Depinde cred de gradul de empatie, simpatie, rezonanta.